Astazi o sa abordez un alt subiect inedit, poate revoltator, insa necesar. Daca cititi articolele scrise de mine, intelegeti faptul ca acest gen de abordare a informatiei imi este specifica.

Deci, sa purcedem!

Femeia actuala este rezultatul unui lung proces de transformare atat la nivel personal, la nivel de societate cat si la nivel de umanitate.

Daca studiem putin istoricul evolutiei statutului de femeie de-a lungul timpului, putem vedea faptul ca, doar in perioada neoliticului, femeia a jucat un loc principal in societate, matriarhatul fiind legat de cultul fecunditatii si al fertilitatii, urmand o perioada considerabil de lunga, in care femeia a fost situata pe loc de subordonare si dependenta excesiva de barbat. Au fost si exceptii de la regula, insa majoritatea femeilor au fost considerate anexe ale barbatilor, nascatoare de copii si responsabile cu casa.

Incepand cu anii 1800 apar primele femei emancipate, care isi asuma din rolurile masculine ale societatii, doresc sa studieze, care spera la o egalitate a educatiei si a drepturilor dintre femei si barbati.

La inceputul anilor 1900 apare in peisaj Sigmund Freud, care vorbeste liber despre sexualitatea si orgasmele femeilor, iar mai apoi, revolutia sexuala din 1960 care a declansat un proces extraordinar de transformare a femeii, de emancipare a ei din mai multe puncte de vedere, in special cel sexual, prin asumare placerii sexuale.

Toata acesta libertate feminina a fost perceputa ca si o amenintare, chiar o lovitura sub centura, la adresa masculinitatii barbatilor.

Stiu ca va intrebati unde vreau sa bat cu toata acesta introducere (ca sa fiu in ton cu subiectul, tot acest preludiu intelectual), insa va rog sa aveti nitica rabdare.

Deci sa continuam expunerea mea.

Astfel, femeia si-a descoperit puterea potentiala, a devenit independenta din multe puncte de vedere, face casa singura, isi creste copiii singura, chiar se autosatisface sexual (atentie! nu condamn acest comportament sexual, imi atribui un rol profesional fata de acest subiect, vorbesc de o realitate). Si-a dezvoltat foarte multe caracteristici masculine ale fiintei sale (asa numitul animus descris de Carl Gustav Jung), uneori in defavoarea feminitatii specifice ei.

In zilele noastre, este ceva normal ca femeia sa se afle in pozitii de conducere, de decizie, de independenta financiara, emotionala, mentala si chair sexuala, de multe ori cu atitudini si comportamente castratoare la adresa barbatilor.

De la extrema specifica anilor 1400 ajungem la cealalta extrema, aceea de femeie barbata, agresiva, la schimb intre rolul feminin si cel masculin.

Echilibrul apare atunci cand femeia are capacitatea de a folosi selectiv, ambele aspecte naturale ale fiintei sale, cele de anima si animus, fiind feminina si iubitoare in acelasi timp.

In articolul scris de mine numit "Standardele, valorile si limitele unei relatii", vorbesc despre faptul ca un barbat, odata demult, mi-a zis ca noi femeile suntem cele care "stricam" barbatii sau dimpotriva, ii ajutam sa creasca, in functie de ceea ce oferim si permitem, atat cand sunt copii prin felul in care ii crestem dar si cand sunt barbatii adulti in relatie cu noi ca iubit/sot.

A fost uimitor pentru mine sa aud asta, insa cu timpul am inteles ca este un mare adevar in aceasta afirmatie.

Bun, aici se incheie introducerea mea, am ales sa argumentez astfel, sa aduc o imagine de ansamblu a modului in care s-au dezvoltat comportamentele si atitudinile castratoare a multor femei din ziua de astazi.

Astfel, intru direct in subiect, si il abordez la persoana a II-a, singular, prin descrierea de exemple clare de comportamente si atitudini castratoare a baietilor si a barbatilor din vietile noastre:

1. Daca esti mama de baiat si faci lucrurile in locul lui, din dorinta de a-l ajuta, de ai face viata mai usoara, atunci castrezi formarea masculinitatii baiatului tau;

2. Daca spui des "Tu nu poti sa faci acest lucru, lasa-ma pe mine!", fara de a da sansa baiatului tau de a incerca, asa cum poate, chiar daca greseste, atunci ai toate sansele sa cresti un eunuc, imatur emotional si sa ratezi sansa baiatului tau la masculinitate;

3. Daca esti hiperprotectiva cu baiatul tau, il cresti in colivia de aur, ii oferi totul pe tava, ca unui print, daca ai o relatie simbiotica cu el, atunci reciteste punctul 2. deoarece ti se potriveste. Aduci o mare defavoare femeilor viitoare din viata baiatului tau;

4. Daca esti femeia care este seful in casa, cea care "taie si spanzura", tu esti cea care decizi, iar barbatul doar aduce banii, atunci te numesti o femeie castratoare si astfel nu te poti plange de greutatea de pe umerii tai.

Tu joci cest rol, tie iti place sa fi validata prin munca enorma, supraresponsabilizata pe care o faci. De ce stai intr-o astfel de relatie? Si nu imi spune scuza legata de copii ca nu este buna, stai pentru ca iti place rolul de putere pe care il ai.

Stiu este foarte greu sa renunti la aceasta puterea extraordinara, insa ai grija ca exista si reactii adverse la consumul ei, pe perioade lungi de timp;

5. Daca mergi cu iubitul/sotul la restaurant si chemi tu ospatarul pentru comanda si pentru nota de plata, atunci ai capacitatea unei femei castratoare;

6. Daca ai o intalnire cu un barbat, iar tu alegi restaurantul, alegi locurile, ora, mijlocul de transport, il suni sa ii amintesti ce sa faca, sa il intrebi daca este gata si il certi daca intarzie, atunci ai capacitatea unei femei castratoare.

Daca barbatul cu care te intalnesti accepta toate acestea, din frica de respingere/singuratate, atunci ai in fata ta un eunuc in devenire, daca nu deja este.

7. Daca esti cicalitoare, critici, joci rolul de victima, daca reprosezi constant, atunci ai capacitatea unei femei castratoare. Cicaleala si critica sunt doua unelte perfecte pentru castrare. Nu stii daca esti cicalitoare si critica? No problem! Intreaba-ti sotul si copiii. Raspunsul s-ar putea sa nu iti placa;

8. Daca iti critici sotul sau copiii in public (vezi ca in aceasta categorie intra si familia/prietenii), denigrandu-i, atunci ai capacitatea unei femei castratoare. Cunosc femei castratoare care fac, asa numitele "glume publice", legate de impotenta/neperformanta sexuala a sotului;

9. Daca te folosesti de momente publice, in care tu arati ca poti face unele lucruri, ca esti puternica, desteapta iar sotul nu, atunci ai capacitatea unei femei castratoare. Nu exista competitie intre tine si barbatul din viata ta, sunteti complementari din rolurile de femeie-barbat;

10. Daca iti place sa faci pe femeia greu cuceribila/abordabila, pe femeia dura, femeia "hard-to-get", daca consideri faptul ca barbatul trebuie sa lupte zdravan pana ajunge la tine sau sa te cucereasca, atunci ai mentalitatea unei femei castratoare.

Femeia echilibrata, cu incredere in sine, stie cat si cand sa ofere in relatia cu barbatii din viata ei, fara vinovatii, remuscari sau alte sentimente negative;

11. Daca te pui intr-o postura de superioritate si aduci injurii la adresa barbatilor (exemplu: toti barbatii sunt niste porci, niste afemeiati, niste pampalai, nu te poti baza pe ei), atunci ai capacitatea unei femei castratoare. Eu ma intreb, ce tip de femeie i-a adus in starea lor actuala. :))

12. Daca iti place sa manipulezi barbatii din jurul tau, pentru a-ti satisface dorintele, placerile si nevoile, atunci ai capacitatea unei femei castratoare;

13. Daca iti place sa bibilesti barbatul, sa te comporti ca o mama hiperprotectiva, care ii spune tot ceea ce sa faca, atunci ai capacitatea unei femei castratoare;

Bun, acum ca stii toate acestea, tu femeie castratoare, nu mai cum sa te plangi de barbatii masochisti din viata ta, de faptul ca nu gasesti barbati adevarati, cu testicule, care sa polarizeze feminitatea din tine.

Exact!

Un barbat cu testicule polarizeaza feminitatea din tine, nu masculinitatea ta.

In consecinta, FEMEIE reinvata sa fi femeie!